![\"\"](\"https:\/\/www.intothesquare.org\/wp-content\/uploads\/2018\/02\/Pienza3.jpg\")
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"A\u0219ezat\u0103 pe o culme de deal din Toscana, Pienza s-a numit la \u00eenceput Corsignano. Papa Pius al II-lea \u0219i-a iubit mult a\u0219ezarea natal\u0103 \u0219i a dorit s\u0103 o transforme \u00eentr-un model de trecere \u00een concret a teoriilor despre ora\u0219ul ideal. \u00cel angajeaz\u0103 \u00een acest scop pe arhitectul Bernardo Rossellino \u0219i se implic\u0103 direct \u00een g\u00e2ndirea planurilor. Influen\u021bat de scrierile lui Alberti, Pius pl\u0103nuie\u0219te s\u0103 ridice \u00een jurul unei pie\u021be centrale un ora\u0219 uniform stilistic \u0219i autosuficient, \u00een sensul \u00een care toate nevoile locuitorilor sunt complet acoperite. Moare \u00eens\u0103 \u00een 1462, a\u0219a c\u0103 schema urbanistic\u0103 a ora\u0219ului, care \u00eei preia numele, se opre\u0219te acolo, cu doar 40 de cl\u0103diri \u00een\u0103l\u021bate. \u00cen inima \u201eora\u0219ului ideal\u201c, Bernardo Rossellino apucase s\u0103 a\u0219eze o pia\u021b\u0103 trapezoidal\u0103, care reprezint\u0103 prima \u00eencercare de \u00eennoire urban\u0103 din perioada postclasic\u0103.
\nSpa\u021biul nu e mare, dar prin form\u0103 \u0219i prin desenul pavajului e creat\u0103 iluzia unor dimensiuni mai mari. Efectul final e cel al unei scene m\u0103rginite de cl\u0103diri importante. Palazzo Vescovile formeaz\u0103 latura de r\u0103s\u0103rit. Pe latura opus\u0103 e palatul papal. Cl\u0103direa prim\u0103riei se afl\u0103 spre nord, iar pentru turnul ei, Rossellino a ales un model florentin. Alte dou\u0103 cl\u0103diri formeaz\u0103, al\u0103turi de prim\u0103rie, latura nordic\u0103. Pia\u021ba e dominat\u0103 de fa\u021bada catedralei, a\u0219ezat\u0103 pe latura mic\u0103 a trapezului, astfel \u00eenc\u00e2t dimensiunile ei s\u0103 fie atenuate, pentru a nu cople\u0219i pia\u021ba, c\u0103ci ideea papei era s\u0103 ridice nu un ora\u0219 monumental, ci unul la scar\u0103 omeneasc\u0103. Totul a fost calculat cu aten\u021bie, iar construc\u021bia bisericii a \u021binut cont de mi\u0219carea soarelui. Inspirat de catedralele invadate de lumin\u0103 natural\u0103 din Austria, papa a cerut ca biserica s\u0103 nu respecte aliniamentul tradi\u021bional vest-est, ci s\u0103 fie a\u0219ezat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t pe ferestre s\u0103 intre dinspre sud soarele. Biserica este aliniat\u0103 cu v\u00e2rful Muntelui Amiata, un vulcan stins. Ferestrele dinspre sud ale bisericii permit vederea, la orizont, a acestui v\u00e2rf, dar v\u00e2rful nu e vizibil din pia\u021b\u0103. Se ajunge astfel la o interesant\u0103 inversare de percep\u021bie: interiorul bisericii creeaz\u0103 senza\u021bia de spa\u021biu deschis c\u0103tre peisaj, \u00een timp ce pia\u021ba las\u0103 doar foarte pu\u021bin acces c\u0103tre natura din jur, cre\u00e2nd mai degrab\u0103 sentimentul unui spa\u021biu interior. Cele dou\u0103 spa\u021bii deschise \u0219i \u00eenguste din pia\u021b\u0103, de pe lateralele catedralei, sunt primele exemple renascentiste de vedere c\u0103tre un peisaj rural din centrul unui ora\u0219, cre\u00e2nd, din acest punct de vedere, o ruptur\u0103 cu tradi\u021bia pie\u021bei medievale. Pentru a vedea peisajul, trebuie s\u0103 te deplasezi p\u00e2n\u0103 la cap\u0103tul pie\u021bei.
\nDiferite detalii de pe fa\u021bada unei cl\u0103diri sunt reluate pe fa\u021bada altei cl\u0103diri din pia\u021b\u0103, forma rectangular\u0103 a fa\u021badelor repet\u0103, la scar\u0103, forma ferestrelor. Ferestrele de la nivelul superior al palatului papal sunt o inven\u021bie a lui Rossellino, o combina\u021bie \u00eentre crucea roman\u0103 \u0219i luneta toscan\u0103: crucea e reluat\u0103 ca detaliu la ferestrele de la Palazzo Vescovile, iar luneta reapare \u00een design-ul ferestrelor cl\u0103dirii prim\u0103riei. Arce \u0219i detalii circulare, \u00een grupe de c\u00e2te trei, se repet\u0103 pe fa\u021badele tuturor cl\u0103dirilor. Caroiajul de travertin \u0219i c\u0103r\u0103mid\u0103 ro\u0219ie al pavajului pune \u00een oglind\u0103 succesiunea de compartimente de pe fa\u021bada bisericii \u0219i se aliniaz\u0103 cu pila\u0219trii, u\u0219ile \u0219i col\u021burile tuturor cl\u0103dirilor din pia\u021b\u0103. \u00cen mijlocul pie\u021bei se afl\u0103 un cerc de travertin, iar distan\u021ba de la cerc p\u00e2n\u0103 la u\u0219a bisericii e egal\u0103 cu distan\u021ba de la baza bisericii p\u00e2n\u0103 la occhio, obi\u0219nuita fereastr\u0103 rotund\u0103 de pe fa\u021bada l\u0103ca\u015fului. Nu e singura \u201ecoinciden\u021b\u0103\u201c, c\u0103ci pia\u021ba repet\u0103 o geometrie bazat\u0103 pe cifrele 3, 5, 9. Mai mult, la \u00eenceputul anilor 2000 s-a constatat c\u0103 umbra catedralei se aliniaz\u0103 perfect cu caroiajul pavajului \u00een anumite momente. Mai exact, la 11 zile dup\u0103 echinoc\u021biul solar. Se \u0219tia deja \u00een secolul al XV-lea c\u0103 exist\u0103 un decalaj de 11 zile \u00eentre calendarul folosit \u0219i cel astronomic. Reforma calendarului era puternic controversat\u0103 \u00een s\u00e2nul Bisericii Catolice, pentru c\u0103 data Pa\u0219telui se calculeaz\u0103 \u00een func\u021bie de echinoc\u021biu. Pieper, cel care a observat alinierea umbrei bisericii cu caroiajul pavajului, crede c\u0103, ini\u021bial, pia\u021ba trebuia s\u0103 reflecte aliniamentul chiar \u00een ziua echinoc\u021biului. A\u0219a a \u00eenceput construc\u021bia, dar proiectul a fost ref\u0103cut, astfel \u00eenc\u00e2t aliniamentul s\u0103 aib\u0103 loc \u00een ziua oficial\u0103 a echinoc\u021biului. C\u00e2nd s-a hot\u0103r\u00e2t modificarea, construc\u021bia cl\u0103dirilor din pia\u021b\u0103 era deja pornit\u0103, redesenarea caroiajului pavajului ar fi dus la nealinierea lui cu detaliile cl\u0103dirilor, a\u0219a c\u0103 singura solu\u021bie tehnic\u0103 a fost \u00een\u0103l\u021barea acoperi\u0219ului catedralei, fapt confirmat de nerespectarea propor\u021biilor albertiene la frontonul bisericii. E o enigm\u0103 faptul c\u0103 detaliile refacerii, precum \u0219i povestea alinierii umbrei catedralei la desenul pavajului nu apar \u00een jurnalul extrem de minu\u021bios al papei.<\/p>\n
<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
A\u0219ezat\u0103 pe o culme de deal din Toscana, Pienza s-a numit la \u00eenceput Corsignano. Papa Pius al II-lea \u0219i-a iubit mult a\u0219ezarea natal\u0103 \u0219i a dorit s\u0103 o transforme \u00eentr-un model de trecere \u00een concret a teoriilor despre ora\u0219ul ideal. \u00cel angajeaz\u0103 \u00een acest scop pe arhitectul Bernardo Rossellino \u0219i se implic\u0103 direct \u00een g\u00e2ndirea … Continue reading Piazza Pio II din Pienza, Italia<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":230,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"image","meta":{"footnotes":""},"categories":[14],"tags":[18,149,145,151,22,16,15,28,23,25,19,29,20,27,26,146,17,24,21],"class_list":["post-214","post","type-post","status-publish","format-image","has-post-thumbnail","hentry","category-european-squares","tag-15th-century","tag-az","tag-en","tag-es","tag-ideal-city","tag-italia","tag-italy","tag-leon-battista-alberti","tag-orasul-ideal","tag-papal-states","tag-piete-renascentiste","tag-quattrocento","tag-renaissance","tag-renaissance-architecture","tag-renaissance-urbanism","tag-ro","tag-sec-xv","tag-tuscany","tag-urbanism","post_format-post-format-image"],"translation":{"provider":"WPGlobus","version":"3.0.0","language":"ro","enabled_languages":["en","tr","ro","es","it","gr","az","pl","ge","pt"],"languages":{"en":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"tr":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"ro":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"es":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"it":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"gr":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"az":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"pl":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"ge":{"title":false,"content":false,"excerpt":false},"pt":{"title":false,"content":false,"excerpt":false}}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/214","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=214"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/214\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/230"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=214"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=214"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=214"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}