{"id":893,"date":"2018-07-30T20:01:43","date_gmt":"2018-07-30T17:01:43","guid":{"rendered":"http:\/\/www.intothesquare.org\/?p=893"},"modified":"2024-04-26T22:58:02","modified_gmt":"2024-04-26T19:58:02","slug":"short-history","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/2018\/project\/short-history\/","title":{"rendered":"Ora\u0219e \u00een rezumat. Pie\u021be din Europa \u0219i istoriile lor"},"content":{"rendered":"\n

C\u0103t\u0103lin D. CONSTANTIN<\/span><\/p>\n\n\n\n

Pentru ora\u0219ele europene, pia\u021ba e locul cel mai important. Acolo duc arterele principale, acolo se afl\u0103 cele mai semnificative cl\u0103diri \u0219i statui. O pia\u021b\u0103 de ora\u0219 european e un rezumat. Istoric, arhitectonic, cultural, social. \u00centr-o pia\u021b\u0103 de ora\u0219 se v\u0103d bine \u0219i deseori deodat\u0103 toate straturile vie\u021bii omene\u0219ti, ale vie\u021bii sociale. Pia\u021ba ora\u0219ului e, din acest punct de vedere, un spa\u021biu privilegiat. Un palimpsest care vorbe\u0219te, dac\u0103 \u0219tii s\u0103-l cite\u0219ti, despre istoria \u0219i via\u021ba a\u0219ez\u0103rii \u00een epoci diferite.<\/span><\/p>\n\n\n\n

<\/a>Povestea pie\u021belor europene e legat\u0103 printr-un fir istoric continuu de antichitatea greac\u0103, unde apare plateia<\/em>, apoi agora<\/em>. Pia\u021ba urban\u0103 e specific\u0103 Europei, pentru c\u0103 o continuitate at\u00e2t de lung\u0103 nu e prezent\u0103 \u00een celelalte culturi, chiar dac\u0103 \u0219i acolo exist\u0103 pie\u021be, unele chiar foarte mari. Europa a inventat pia\u021ba, a dezvoltat-o ca form\u0103 arhitectonic\u0103, pentru a o exporta \u00een \u00eentreaga lume, cu prec\u0103dere \u00een perioada colonial\u0103. <\/span><\/p>\n\n\n\n

La \u00eenceputuri o simpl\u0103 l\u0103rgire a drumului principal din polisurile grece\u0219ti, pia\u021ba cap\u0103t\u0103, cu timpul, func\u021bii comunitare \u0219i religioase \u0219i \u00eencepe s\u0103 fie \u00eenfrumuse\u021bat\u0103. De la greci, pia\u021ba e preluat\u0103 de arhitec\u021bii romani, unde forul e esen\u021bial \u00een g\u00e2ndirea spa\u021biului. Dup\u0103 c\u0103derea Imperiului Roman, via\u021ba urban\u0103 \u00ee\u0219i revine \u00een Europa abia \u00een preajma anului 900, c\u00e2nd multe dintre burgurile medievale se dezvolt\u0103 deasupra vechilor a\u0219ez\u0103ri romane, p\u0103str\u00e2nd planul \u0219i schema lor stradal\u0103, cu locul forului devenit pia\u021b\u0103 central\u0103, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la Zadar sau Pore\u010d, pe coast\u0103 dalmat\u0103.<\/span><\/p>\n\n\n\n

\"Pore\u010d,
Pore\u010d, Croa\u021bia<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Orice ora\u0219 medieval, fotografiat \u00een zbor de dron\u0103, te las\u0103 s\u0103 vezi opozi\u021bia fundamental\u0103 dintre margine \u0219i centru, pentru c\u0103 ora\u0219ele medievale sunt \u00eenconjurate \u00eentotdeauna de ziduri. C\u00e2teva, precum \u00d3bidos, \u00een Portugalia, p\u0103streaz\u0103 intacte \u0219i ast\u0103zi aceste fortifica\u021bii. Pia\u021ba e un spa\u021biu larg, opun\u00e2ndu-se volumetric str\u0103zilor \u00eentotdeauna \u00eenguste \u0219i \u00eentortocheate ale ora\u0219elor. Aproape obligatoriu, \u00een pia\u021ba medieval\u0103 se g\u0103sesc catedrala \u0219i o f\u00e2nt\u00e2n\u0103. Pentru ora\u0219ele mici, rolul f\u00e2nt\u00e2nii e \u0219i func\u021bional. Pentru ora\u0219ele mari, rolul e pur estetic, prezen\u021ba f\u00e2nt\u00e2nii acolo \u021bine de tradi\u021bie \u0219i de ritual. <\/span><\/p>\n\n\n\n

\"\"
\u00d3bidos, \u00een Portugalia<\/span><\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Existen\u021ba zidurilor a avut c\u00e2teva consecin\u021be importante pentru ora\u0219ele din toat\u0103 Europa occidental\u0103. \u00cen primul r\u00e2nd, spa\u021biul limitat a f\u0103cut ca, secole la r\u00e2nd, popula\u021bia s\u0103 fie constant\u0103 numeric \u00een interiorul zidurilor. C\u00e2nd popula\u021bia cre\u0219te, e preferabil\u0103 \u00eentemeierea de ora\u0219e noi, \u00een defavoarea l\u0103rgirii incintei fortificate, \u0219i de aceea Evul Mediu exceleaz\u0103 \u00een \u00eenfiin\u021barea de a\u0219ez\u0103ri. Construc\u021bia \u00eencepe \u00eentotdeauna cu centrul, cu pia\u021ba, locul ei e fixat primul. O a doua consecin\u021b\u0103 important\u0103 a existen\u021bei zidurilor: centrul r\u0103m\u00e2ne mereu acela\u0219i. Pia\u021ba se g\u0103se\u0219te \u00een aceste comunit\u0103\u021bi \u00een principiu suprapus\u0103 centrului geometric. Era spa\u021biul cel mai protejat. Acolo, inamicul ajungea cel mai t\u00e2rziu. Apoi, intrarea se face \u00een ora\u0219e doar prin c\u00e2teva por\u021bi. Automat, toate drumurile de intrare duc mai departe c\u0103tre pia\u021ba central\u0103. Perspectiva aerian\u0103 arat\u0103 c\u0103 pia\u021ba este punctul focal al ora\u0219ului medieval. Zidurile marcheaz\u0103 vizual, c\u00e2t se poate de clar, raportul de opozi\u021bie al centrului cu periferia. De aici, o alt\u0103 consecin\u021b\u0103 de-a lungul evolu\u021biei: c\u00e2nd, \u00een zorii modernit\u0103\u021bii, zidurile sunt d\u0103r\u00e2mate, ora\u0219ele acestea tind s\u0103 se dezvolte nu liniar, ci concentric, ad\u0103ug\u00e2nd o secven\u021b\u0103 de teren la o structur\u0103 deja existent\u0103, structur\u0103 vizibil\u0103 \u00eenc\u0103 la multe dintre ora\u0219ele europene de ast\u0103zi.<\/span><\/p>\n\n\n\n

\"Valladolid,<\/a>
Valladolid, Spania<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen Rena\u0219tere, Europa mo\u0219tene\u0219te ora\u0219ele medievale. Pe acestea nu le mai iube\u0219te \u0219i le vrea cu totul diferite: \u00een interiorul unor limite construite, Europa imagineaz\u0103 altfel de lumi urbane. Epoca nu e \u00eens\u0103 notorie pentru \u00eentemeierea de ora\u0219e reale, ci de ora\u0219e fictive. C\u00e2nd totu\u0219i teoria trece \u00een practic\u0103, aceasta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 mai cur\u00e2nd ca urmare a unor calamit\u0103\u021bi. Pe 21 septembrie 1561, un incendiu de propor\u021bii cuprinde ora\u0219ul Valladolid. Nenorocierea suferit\u0103 de ora\u0219 e, pentru urbanism, o adev\u0103rat\u0103 binecuv\u00e2ntare. \u00cen spa\u021biul r\u0103mas gol e construit\u0103 splendida Plaza Mayor, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi una dintre cele mai mari din Spania. E prima pia\u021b\u0103 regulat\u0103 a Europei, ast\u0103zi, pe nedrept, at\u00e2t de pu\u021bin \u0219tiut\u0103. Simetria ei \u0219i planul se v\u0103d foarte bine de sus. Tiparul arhitectonic \u0219i urban instituit la Valladolid e preluat de numeroase alte pie\u021be, ajung\u00e2nd la perfec\u021biune \u00een 1729, prin Plaza Mayor de la Salamanca, una dintre cele mai frumoase pie\u021be ale lumii. Numai din fotografia aerian\u0103 vezi imediat c\u0103 perimetrul pie\u021bei nu e un p\u0103trat, ci un trapez. De la nivelul ochilor, pia\u021ba e perceput\u0103 de oricare trec\u0103tor, f\u0103r\u0103 excep\u021bie, ca av\u00e2nd laturile perfect paralele \u0219i egale: o subtil\u0103 iluzie optic\u0103, atent calculat\u0103 pentru a ad\u00e2nci perspectiva \u0219i contracara spa\u021biul relativ mic avut la dispozi\u021bie de arhitect. <\/span><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Salamanca, Spania<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cencep\u00e2nd cu secolul al XVI-lea, ora\u0219ele continu\u0103 s\u0103 aib\u0103 fortifica\u021bii, dar ele sunt g\u00e2ndite altfel. Misiunea proiect\u0103rii de planuri de ora\u0219 trece din ce \u00een ce mai mult din m\u00e2na artistului-arhitect \u00een m\u00e2na inginerului. Momentul esen\u021bial de schimbare e \u00een secolul al XVII-lea \u0219i se leag\u0103 de numele lui Vauban. Tipul de fortifica\u021bie propus de el presupune sta\u021bionarea \u00een interiorul zidurilor masiv fortificate ale ora\u0219ului a unui num\u0103r mare de solda\u021bi. Forturile \u00een form\u0103 de stea \u00eemp\u00e2nzesc repede Europa, de la Naarden \u0219i Bourtange, \u00een Olanda, p\u00e2n\u0103 la Alameida, \u00een Portugalia, sau Alba Carolina, \u00een Rom\u00e2nia. Aceste ora\u0219e militare au o structur\u0103 perfect\u0103, cu strazi drepte \u0219i aliniate, duc\u00e2nd, obligatoriu, c\u0103tre o pia\u021b\u0103 larg\u0103, \u00een centru. De la nivelul solului, perfec\u021biunea forturilor se las\u0103 doar intuit\u0103, mai ales c\u0103, adesea, cl\u0103dirile sunt austere. Sunt \u00eens\u0103 de departe cele mai frumoase a\u0219ez\u0103ri ale continentului ce pot fi ast\u0103zi fotografiate din \u00eenaltul cerului, stele a\u0219ezate pe p\u0103m\u00e2nt. Nic\u0103ieri nu e mai clar\u0103, ca \u00een cazul lor, importan\u021ba pie\u021bei ca spa\u021biu central.<\/span><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Naarden, Olanda<\/figcaption><\/figure>\n\n\n\n

Dup\u0103 mijlocul de secol XVIII \u0219i \u00een secolul XIX, ora\u0219ele se reinventez\u0103 \u00eentr-un fel care reflect\u0103 schimb\u0103rile militare, tehnologice, dar \u0219i politice. Puterea autoguvernat\u0103 a comunit\u0103\u021bilor urbane sc\u0103zuse deja de bun\u0103 vreme, p\u00e2n\u0103 la diminuarea total\u0103, \u00een favoarea autocra\u021biei monarhilor. Monarhii aduc solda\u021bii \u00een ora\u0219, iar solda\u021bii au nevoie de str\u0103zi drepte. Pentru a ac\u021biona rapid, dar \u0219i pentru a-\u0219i desf\u0103\u0219ura frumos paradele. Puterea autoguvernat\u0103 a comunit\u0103\u021bilor urbane scade treptat, p\u00e2n\u0103 la diminuarea total\u0103, \u00een favoarea autocra\u021biei monarhilor. Aristocra\u021bii locuiesc tot mai pu\u021bin \u00een palatele lor de la \u021bar\u0103, vor s\u0103 fie c\u00e2t mai aproape de centrele de guvernare. \u00ce\u0219i construiesc re\u0219edin\u021be \u00een ora\u0219. Cu timpul, acestea devin principala lor re\u0219edin\u021b\u0103. Dintr-odat\u0103, pe mul\u021bi dintre ei \u00eei intereseaz\u0103 felul \u00een care arat\u0103 ora\u0219ul. Urmarea? Planul ora\u0219elor se schimb\u0103 radical. Se schimb\u0103, inevitabil, \u0219i rostul pie\u021belor, \u0219i raportul lor cu restul spa\u021biului. Dac\u0103 a\u0219ez\u0103rile medievale vechi au o structur\u0103 bazat\u0103 pe nevoile \u00eentregii comunit\u0103\u021bi, ora\u0219ele se modific\u0103 pentru a corespunde gustului aristocra\u021bilor. <\/span><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Tmi\u0219oara, Rom\u00e2nia<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

\u00cen zona esteticii urbane se \u00eent\u00e2mpl\u0103 transform\u0103ri esen\u021biale. C\u00e2nd str\u0103zile devin drepte, perspectiva se deschide, oamenii \u00eencep s\u0103 vad\u0103 mai departe, p\u00e2n\u0103 dincolo de prima curb\u0103. De aici p\u00e2n\u0103 la a teoretiza vista e doar un pas. Vista, necunoscut\u0103 Antichit\u0103\u021bii clasice, presupune o concep\u021bie urbanistic\u0103 mult mai complex\u0103: monumentele \u0219i statuile nu trebuie v\u0103zute doar de aproape, ele reprezint\u0103 un reper \u0219i c\u00e2nd se afl\u0103 la cap\u0103tul unei str\u0103zi lungi care, dreapt\u0103 fiind, permite ochiului s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een pia\u021b\u0103 de la mare distan\u021b\u0103. Ceea ce \u00eenainte fusese un efect \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, devine acum element de studiu. Arce triumfale, coloane comemorative, statui sunt construite \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t s\u0103 fie frumoase \u0219i de la distan\u021b\u0103. De aici p\u00e2n\u0103 la axele ceremoniale care vor str\u0103bate ora\u0219ele, leg\u00e2nd \u00eentre ele pie\u021bele, mai e doar \u00eenc\u0103 un pas. Lisabona, privit\u0103 de sus, dezv\u0103luie dintr-o privire transform\u0103rile f\u0103cute, sub coordonarea marchizului de Pombal, dup\u0103 devastatorul cutremur de la 1 noiembrie 1755. Pie\u021bele Lisabonei reprezint\u0103 un adev\u0103rat sistem. Bulevarde largi \u0219i aliniate leag\u0103 Pia\u021ba Comer\u021bului de Rosio, Rosio de Figueira, Martim Moniz \u0219i de Restauradores, Restauradores de Pra\u00e7a do Marqu\u00eas de Pombal, \u0219i toate au \u00een mijloc monumente impresionante.<\/span><\/p>\n\n\n\n

\"\"<\/a>
Lisabona, Portugalia<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n\n

Ca o pia\u021b\u0103 s\u0103 existe, cl\u0103dirile nu sunt suficiente. Ora\u0219ele sunt un amalgam de oameni \u0219i cl\u0103diri, iar rela\u021bia dintre cei doi termeni nu e at\u00e2t de clar\u0103 pe c\u00e2t ar p\u0103rea la prima vedere. Oamenii construiesc cl\u0103dirile, iar felul \u00een care o comunitate \u00ee\u0219i pune \u00een spa\u021biu povestea, istoria, religia, credin\u021bele de orice fel, nevoile concrete ale vie\u021bii de zi cu zi nu e p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi foarte clar, c\u0103ci nenum\u0103rate nuan\u021be ale acestui proces complicat scap\u0103 \u0219i, probabil, nu se va l\u0103sa descris complet niciodat\u0103. O pia\u021b\u0103 e arhitectura ei, dar, \u00een acela\u0219i timp, e mai mult dec\u00e2t arhitectura ei. \u00centreg trecutul, \u00eenl\u0103n\u021buit \u00eentr-un sistem vizibil-invizibil de rela\u021bii cu imaginarul simbolic al comunit\u0103\u021bii, \u00ee\u0219i face sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba \u00een existen\u021ba pie\u021bei.<\/span><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u0103t\u0103lin D. CONSTANTIN Pentru ora\u0219ele europene, pia\u021ba e locul cel mai important. Acolo duc arterele principale, acolo se afl\u0103 cele mai semnificative cl\u0103diri \u0219i statui. O pia\u021b\u0103 de ora\u0219 european e un rezumat. Istoric, arhitectonic, cultural, social. \u00centr-o pia\u021b\u0103 de ora\u0219 se v\u0103d bine \u0219i deseori deodat\u0103 toate straturile vie\u021bii omene\u0219ti, ale vie\u021bii sociale. Pia\u021ba … Continue reading Ora\u0219e \u00een rezumat. Pie\u021be din Europa \u0219i istoriile lor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":2,"featured_media":2253,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[155],"tags":[149,145,151,148,147,152,153,154,146,150],"class_list":["post-893","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-project","tag-az","tag-en","tag-es","tag-ge","tag-gr","tag-it","tag-pl","tag-pt","tag-ro","tag-tr"],"translation":{"provider":"WPGlobus","version":"3.0.2","language":"ro","enabled_languages":["en","tr","ro","es","it","gr","az","pl","ge","pt"],"languages":{"en":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"tr":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"ro":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"es":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"it":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"gr":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"az":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"pl":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"ge":{"title":true,"content":true,"excerpt":false},"pt":{"title":true,"content":true,"excerpt":false}}},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/893","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=893"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/893\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2253"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=893"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=893"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.intothesquare.org\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=893"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}