Náměstí Svornosti din Český Krumlov, Cehia

Náměstí Svornosti e o piață mică, de 45 x 60 metri. Frumoasă, dar prin nimic excepțională, deși grupează câteva case cu fațade renascentiste, are o coloană barocă și e mărginită, pe o latură, de clădirea veche, cu arcade, a primăriei. Orașul, numit Krumau în germană, s-a dezvoltat în jurul splendidului castel a cărui primă atestare în istorie e făcută într-un poem de secol XIII. Castelul a rămas în permanență, urbanistic vorbind, reperul central, în timp ce piața a avut un rol secundar față de acesta, de unde și dimensiunile sale, impuse și de situarea pe o meandră a râului Vltava. Dar ea rămâne un element cheie al decorului de basm al localității, devenită celebră în întreaga lume și invadată de aceea de mult prea mulți turiști pentru un burg așa de mic.

Marktplatz din Elburg, Olanda

Piața din Elburg este rezultatul intersecției celor două artere principale și reia, la scară mult redusă, proporțiile patrulaterului care reprezintă harta orașului. Elburg are o structură geometrică perfectă, gândită în așa fel încât toate măsurile să se raporteze la numărul de aur. Forma orașului, conservată fără nici o modificare, a fost realizată între 1392 și 1396 și reprezintă o excepție pentru Evul Mediu. Toate drumurile se raportează la margine și la piața situată exact în centrul geometric al patrulaterului.

Plaza Mayor din Mogarraz, Spania

Mogarraz e o așezare mică, istorică din Sierra de Francia, munții de lângă Salamnca. Originile așezării coboară în secolul al XI-lea, când a fost întemeiată de gasconi, iar satul e cunoscut astăzi în Spania pentru cele câteva sute de portrete ale locuitorilor desenate pe pereții caselor de Florencio Maíllo, un artist local, începând cu anii 60, când localitatea începuse să fie depopulată. Mogarraz e însă interesant și pentru că păstrează mare parte din arhitectura veche și are o structură apropiată de cea originală, cu piață excentrică și atmosferă de poveste.

Plaza nueva din Bilbao, Spain

O piață plină de viață, de baruri, de magazine, taverne, terase, restaurante. Construită între 1821 și 1851 în stil neoclasic și mărginită de clădiri identice, cu trei niveluri și colonadă, se numește Plaza Nueva prin opoziție cu piața medievală a orașului și măsoară 3400 mp. Stilul funcționalist al clădirilor, absența decorației bogate reflectă ideile Iluminismului, căci piața e proiectată la fine de secol XVIII, deși construcția ei începe câteva decenii mai târziu. Primul arhitect al pieței e Silvestre Pérez. Întreg spațiul dă sentimentul unui uriaș, dar totuși intim salon de palat. În fiecare duminică, Plaza Nueva găzduiește un târg de antichități. 

Piața Libertății din Tbilisi, Georgia

Un adevărat simbol al independenței Georgiei, Piața Libertății a purtat pentru prima dată acest nume în 1918, în timpul Primei Republici Georgiene. Numele revine după destrămarea URSS pentru a defini cu mândrie identitatea de azi a țării, subliniată de statuia de aur a Sfântului Gheorghe învingând balaurul, așezată aici în 2006.  Dar ce e mai interesant e faptul că simpla succesiune a numelor pe care le-a purtat piața de-a lungul istoriei recente, e chiar un rezumat perfect al istoriei Georgiei în epoca modernă. Când e construită, la început de secol XIX, se numește piața Erevan sau piața Ivan Paskevich, de la numele generalului Armatei Imperiale Ruse care cucerește Erevanul, primind astfel titlul de conte de Erevan. În perioada URSS se cheamă, mai întâi,  Piața Beria, apoi e redenumită Piața Lenin și o statuie a lui Lenin domină centrul până în 1991. De notat un aspect interesant pentru dinamica rețelei urbane a orașului: la începuturi, pe vremea când nu era piață, ci un loc de intersecție a unor drumuri comerciale, cu han, spațiul pieței se afla nu în centrul, ci mai degrabă către marginea orașului. E un sistem de dezvoltare a marginii comerciale a orașului – care, treptat, devine centru – întâlnit și multe orașe mari din Vestul Europei. Și un episod special, de istorie aventuroasă, se petrece aici: în 1907, piața e scena unui jaf bancar celebru, pus la cale și condus chiar de Stalin.

Náměstí Přemysla Otakara II din Český Budějovice, Cehia

Piața e printre cele mai mari din Europa și poartă numele regelui Ottokar al II-lea al Boemiei, care, la 1256, întemeiază orașul, numit Budweis în germană. Turnul Negru, construit în secolul al XVI-lea, și Catedrala Sfântului Nicolae se află în colțul de sud-est. Cădirea barocă a primăriei e în colțul opus al pieței, în timp ce punctul central e ocupat de Fântâna lui Samson, cu o decorație foarte elaborată, barocă. 48 de case, cu blazon, o fabrică de bere și o bursă a sării completează piața.

Piețele așezărilor aromâne din Munții Pindului, Grecia

Legenda spune că, atunci când voiau să întemeieze un sat, păstorii din Pind, în peregrinările lor, își alegeau un loc și plantau un arbore. Dacă arborelui plantat, pe lângă care treceau măcar de două ori pe an, cu turmele, îi mergea bine și creștea frumos, după o vreme întemeiau acolo așezarea și copacul devenea centrul satului. Toate așezările aromâne din Pind au o piață și toate piețele au în mijloc un arbore bătrân. Localnicii numesc piața plateia, platia, mishori sau mesohori. Aceasta adună în jur toate clădirile importante pentru viața comunității. Biserica, școala, fântâna, cafenelele sunt acolo, în piață. Sau, mai degrabă, invers, acestea definesc piața. Acolo unde sunt ele, acolo e piața. E o definiție spațială, arhitecturală, dar mai ales socială și antropologică, pentru că aici se petrece tot ce înseamnă eveniment important în viața comunității. De aceea, mai înainte de a avea o definiție arhitecturală, piața are o definiție antropologică. Nu sunt piețe care trebuie văzute, ci piețe în care trebuie să se întâmple ceva. Funcția lor primă nu e deloc estetică, ci socială. Iar ce se întâmplă e, în rezumat, povestea comunității care trebuie să funcționeze ca întreg.

 

Plaza Mayor din Cáceres, Spania

E una dintre cele mai mari piețe din Spania și se află chiar la intrarea în orașul medieval. Originile sale se găsesc în secolul al XI-lea, pe când spațiul era folosit pentru desfășurarea marilor sărbători tradiționale. Clădirile datează din perioade diferite, păstrând toate colonada de la parter, elaborată în secolul al XVI-lea. Pe latura de nord-vest, Turnul Bujaco e o construcție ce reține imediat privirea, devenită simbol al orașului. Datează din perioada stăpânirii arabe și a fost înălțat pe fundații romane. Se pare că numele îi vine de la cuvântul folosit în zonă pentru a desemna păpușile confecționate din paie, bujacos.

Marktplein din Bourtange, Olanda

Astăzi e un sat, cu 133 de case și o populație de nici 300 de locuitori. Bourtange a fost însă construit ca fort militar, în 1593, în timpul Revoltei Olandeze, la ordinele lui Willem cel Tăcut, funcție pe care a deținut-o până în 1851, când își pierde oficial atribuțiile defensive, pentru a fi populat de meșteșugari și agricultori. Misiunea inițială era de a supraveghea drumul care lega Groningen, oraș aflat sub spanioli, de Germania. E unul dintre cele mai spectaculoase forturi stelate din Europa. Planul pentagonal și rețeaua de canale și fortificații respectă proiectul original. Piața se află în mijlocul geometric și reia forma pentagonală a dispunerii construcțiilor în interiorul fortului. Perimetrul ei e perfect definit de 14 tei, a căror vârstă depășește 300 de ani. În piață se află casele cele mai importante, casa căpitanului, casa comandantului, casa directorului școlii, căci amplasarea clădirilor în fort a fost gândită ierarhic. Biserica protestantă datează de la 1869 și, semnificativ,  e aproape de piață, dar nu în piață.

Praça de São João din Almeida, Portugalia

De partea portugheză a graniței, fortificațiile sunt și mai multe decât în Spania. Almeida se află spre nordul Portugaliei, o cetate cu 12 colțuri, de tip Vauban, construită în 1641. Spaniolii au intrat aici o singură dată în istorie, și atunci cu ajutorul francezilor. Piața, un patrulater neregulat, nu e chiar geometric poziționată, cum nici steaua nu e perfectă, dar rolul ei de centru e cât se poate de evident prin raportare la marginile cetății.

Praça 8 de Maio from Coimbra, Portugal

Coimbra e faimoasă pentru universitatea sa, iar piețele monumentale ale orașului sunt situate în zona universitară. Orașul deține însă și o mică bijuterie, modestă prin dimensiuni, dar convingătoare prin echilibrul proporțiilor și importantă istoric. E Praça 8 de Maio, aflată în centrul orașului, în fața mănăstirii Santa Cruz, în continuarea căreia se găsește Camara Municipal. Spațiul acesta mic reușește performanța de a nu se lăsa decât în mică măsură dominat de înălțimea și splendoarea fațadei manueline a bisericii în care sunt înmormântați primii doi regi ai Portugaliei. Clădirile de pe celelalte trei laturi sunt la fel de vizibile, de asemenea fântâna din mijloc. Contribuie la aceasta și redesignul contemporan al pieței.

 

Praça do Municipio din Lisabona, Portugalia

La mică distanță de monumentala Praça do Comércio se află piața municipală, care găzduiește trei clădiri importante: Municipalitatea, Curtea de Apel și Arsenalul Naval. E o piață mică, liniștită, cu alte ritmuri față de Praça do Comércio, aflată, în linie dreaptă, urmând Rua do Arsenal, la nici 70 de metri. Praça do Municipio face în egală măsură parte din țesutul urban rezultat în urma reconstrucției orașului sub coordonarea marchizului de Pombal. Acest detaliu istoric e suficient pentru a face evident că ele trebuie înțelese contrapunctic, ca parte a unui sistem de piețe mai amplu, și nu izolat.

Plaza Mayor din Ciudad Rodrigo, Spania

Orașul și-a luat numele de la contele Rodrigo González Girón, cel care, în secolul al XII-lea, îi alungă definitiv din regiune pe mauri, întemeind orașul pe locul unui fost castru roman, întemeiat, la rândul lui, pe locul unei așezări celtice. Fortificațiile solide vorbesc despre poziția la frontiera cu Portugalia. Paradoxal, această frontieră, cea mai stabilă din toată istoria europeană, practic nemodificată vreme de 500 de ani, a fost, de ambele părți, una dintre cele mai apărate granițe  europene. Singurele lupte duse aici au fost însă cu armatele lui Napoleon. Nicăieri nu e mai evident raportul piață-margine decât în astfel de cetăți.